Paşi printre rândurile de viță de vie şi nu de orice fel, prin cea vieneză

September 25, 2017

Mi-era teamă că atunci când o să mă reîntorc în Viena n-o să mai găsesc struguri printre rândurile de viţă de vie. Aşa că prima ieşire a fost o urcare pe dealurile de la poalele Kahlenberg-ului, de la periferia districtului Dobling.  Locul acesta  se pare  că a devenit unul dintre favoritele mele şi asta datorită culturilor cu viță de vie, care într-un fel, îmi  amintesc de copilărie, de timpul petrecut la străbunici, pe dealurile Fălciului, din regiunea viticolă a Moldovei.  Doamne, ce vin bun se făcea pe vremuri în Moldova! Nu ştiu cum mai e acum, dar nicăieri n-am băut un vin aşa de bun, fie alb sau roşu, ca în sat Mănăstirea. Cât vedeai cu ochii, dealurile erau toate acoperite cu viță de vie,  iar eu alergăm printre ele, în picioarele goale, ca un copil liber ce eram, şi mă piteam pe sub vie şi mâncam struguri de toate soiurile. Ce viaţă! Să tot fi copil şi să ai parte de locuri ca acestea!

Acum adult fiind, viaţa mi-a îndreptat paşii printre podgoriile austriecilor. Umblu cu grijă şi încălţată, nu cumva să deranjez vreo frunză vieneză, salivând la ciorchinii copţi ce mi se perindă prin faţa ochilor, precum peştele pe la nasul pisicii. Da, se pare că n-am ratat culesul strugurilor şi pot să-i admir în toată splendoarea lor, căci şi aici, ca şi în Moldova, întâlneşti mai multe soiuri, cu diferenţa că pe fiecare rând este trecută marca unui vin cu renume.

Ciorchini albi, roşii sau roze îmi fac cu ochiul şi-mi frâng buza de jos abținadu-mă cu greu să halesc unul cât ai zice „miau”. Mi se pare o tortură să laşi oamenii să se plimbe de bună voie printr-o asemenea bogăţie, neângradita, nepazită,  şi să le pui la grea încercare gândurile furăcioase. Căci da, oamenii pe aici se perindă,  fără să se atingă măcar de o boabă de  strugure. Recunosc, nici nu sunt mulţi care se înghesuie să ia dealurile la picior, adulmegand strugurii, așa ca noi. Cei mai mulţi urcă cu maşina sau pe jos, până la cele 2-3 terase de pe coline, unde se serveşte vin proaspăt, plăcinte şi alte bucate mai mult sau mai puţin tradiţionale, într-un peisaj rustic cu o belvedere extraordinara asupra orasului. Dar vinul este baza. Tot aici, se organizează petreceri, cu muzică live de acordeon. Fiind perioada recoltei, tinerii se îmbracă în costume tradiţionale, iar în frigul specific toamnei, care mie una deja mi-a făcut să-mi amorţească buricele degetelor, stau la o băută, până pe la 10.30 seară. Chefuiala, se continuă apoi ,în oraş, la vale. Nu pentru mine, pentru ei.

Cât sunt în Viena, am făcut un obicei să petrec o parte din timp printre podgorii. Astă vară veneam pentru seri răcoroase şi romantice, pentru iepuri, arici şi licurici. Acum vin pentru struguri şi alerg însoţită de fluturi. Aceeaşi fluturi pe care încercam să-i prind cu aparatul de fotografiat pe malul Dunării, prin luna iulie.

Încep să alerg din faţa uşii, urc abrupt un deal, trec pe lângă un parc, cobor, apoi urc uşor pe nişte străduţe cochete şi ies pe o alee verde. Mi se face sete. Noroc cu cişmeaua. Continui. Aleea începe să urce din nou, zona este împădurită si cu vile din loc în loc. Urc abrupt. Vilele rămân în urmă şi apar culturile de viţă de vie. Alerg, mă opresc, alerg și iar mă opresc, și tot așa. Aerul este proaspăt. Este linişte. Este vântul. Îmi este din nou sete. Mă abat de la alee şi urc dealul din dreapta, găsesc nişte scări acoperite de o boltă de frunze. În spatele boltei sunt strugurii. Setea nu-mi dă pace, iar aici nu se mai găseşte nici o cişmea. Urc scările cu greu şi mă uit cu jind la struguri. E bine, e rău. Nu ştiu! Rup prima boabă de strugure. Doamne, ce gust divin are! Şi dulce şi bun! Îmi dă brusc toată energia de care am nevoie. Continui alergatul printre rândurile de viță de vie, şi din când în când mă mai trezesc cu câte o boabă. No, c-am făcut-o şi p-asta! N-a fost cu intenţie, dar nici nu pot promite că n-am să mă mai înfrupt măcar oleacă din struguri vienezi. Aşa-i românu, are sânge de culegător. Tu ce-ai fi făcut, ai fi luat o boabă sau nu?

Articole similare

Loc pentru comentarii